Poezie
Copacul albastru
Poezii de Florina Ladislau
1 min lectură·
Mediu
Mă reazem simplu de un pom tomnatic
Să-i simt iubirea ploilor trăite
În miezul alb, de lemn printre răchite,
Atât de-nmiresmat și singuratic.
Cercuri de vreme mă ating cu frică
Din seva crudă și strălucitoare,
Să mă cuprindă într-o-mbrățișare
Din care veșnicia se ridică.
Îmi ară cerul inimii, mă-mpinge,
Lăsându-se spre mine viu și tandru,
De parcă-n frunze e un policandru
Din care cade floarea și mă ninge.
Aș vrea să dorm sub coaja albăstruie
Somnul adânc al timpului apus
Cu care infinitul m-a sedus
Și-acum mă poartă pe o cărăruie.
Florina Ladislau
001.514
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florina Ladislau
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 93
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Florina Ladislau. “Copacul albastru.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florina-ladislau/poezie/14012328/copacul-albastruComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.