Poezie
Vopseaua
1 min lectură·
Mediu
În încercarea de-a surprinde vrerea
Acelui foc lăuntric ce mă arde,
Lovesc vopseaua folosind petarde
De magmă-ntrepătrunsă cu plăcerea.
Ating culoarea cu-n penel, în fugă,
Să nu mă prindă liniștea când doare,
Pentru că-n fugă setea de culoare
Vorbește straniu și nu știu ce-ndrugă.
Îmi cer iertare timpului că poartă
Sensul adânc al gesturilor pure,
Căzând pe pânză parcă o secure
Foarte subțire, care nu mă iartă.
Voi înălța privirea să știu bine
Că mă găsiți, chiar dacă împotrivă
Speranța îmi va fi, deopotrivă,
Otrava, sau speranțele puține.
Florina Ladislau
001.545
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florina Ladislau
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Florina Ladislau. “Vopseaua.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florina-ladislau/poezie/14012096/vopseauaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
