Poezie
Singurătate
1 min lectură·
Mediu
Se-nalță noaptea, tainică și blândă
Și-mi face loc în golul mai aprins,
Să văd că după umeri m-ai cuprins
Și că-n tăcerea stelele se-afundă.
Beată de cer și limpede-n simțire,
Îmi reazem capul de un strop de vrere,
Să-mi simt iubirea plină de plăcere
Ca și plăcerea plină de iubire.
Apropii marea, mă cufund în valuri
Către adânc așa, dintr-o greșeală,
Cum face timpul care ne înșeală
Alunecând ca undele spre maluri.
A fost o clipă, am uitat de toate
Și-am adormit atât cât să visez
Că te privesc puțin și copiez
Irisul tău în cer, pe jumătate.
Florina Ladislau
001.023
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florina Ladislau
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Florina Ladislau. “Singurătate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florina-ladislau/poezie/14011080/singuratateComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.