Poezie

Iadul, dacă e să fie

1 min lectură·2 septembrie 2015

Mediu

Hâtru, mă privește moșul cu trei dinți rămași în gură,

Încercând să-mi dea curajul să beau ceaiuri pe căldură,

Că altfel, fără de veste, voi simți deshidratarea

Precum simte marinarul că îl părăsește marea

Răstignite pe câmpie, morile de vânt transpiră,

Doar un greier singuratic cântă din măiastra-i liră.

Două berze supărate că n-au unde face haltă,

Puilor nu le dă lecții cum se zboară peste-o baltă.

Iadul, dacă e să fie, te anunță că există,

Încercând să îți explice, dar nu pare că insistă,

Că neantul existenței poate și el să decadă

Când condiția umană se scufundă-n loc să vadă.

00772

florin Vasilescu. “Iadul, dacă e să fie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-vasilescu/poezie/14077839/iadul-daca-e-sa-fie

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.