Poezie
Amurguri violete
1 min lectură·
Mediu
Amurguri violete
Trăite-n remușcări
Și freamăt de morală
Sunt pline de regrete.
Tristeți netulburate
De tainice ocări
Se bulucesc în mine
Ca zboruri de egrete
Căzute în durere
Și gata să audă
Chiar ale râmei plângeri
Ca să își satisfacă
O sadică plăcere.
În mânăstiri tăcute
Divinul stă departe
De timpul ce se pierde
În absolut serafic,
Singurătăți perene
Uitate într-o carte
Se-alătură cântării
Ce sună criptografic.
Satana se strecoară
În sanctuar de ingeri
Să cucerească inimi.
O lume prăfuită
Între idei coclite,
Precum ar fi acelea
Dictate de avere,
Petrece fără jenă
Pierdută în ispite
Sau în vrun moft sălbatic
Trăit cu hahalere.
Se-aude zornăitul
Cătușelor stilate
Prin capitala țării,
Orașe sau prin sate
Împodobind ființa
Setoasă de putere,
Și fața stăpânită
De trăsături trucate.
Amurguri violete
Se-aștern peste trăire
Cu respirații crude
În volte geometrice
În timp ce paradoxuri
Împodobesc o fire
Ce împrumută vieții
Doar hăuri asimetrice.
001.043
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- florin Vasilescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 150
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 48
- Actualizat
Cum sa citezi
florin Vasilescu. “Amurguri violete.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-vasilescu/poezie/14068044/amurguri-violeteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.