Poezie
Frământare
1 min lectură·
Mediu
De ce iubito-n capul tău
Se ceartă liniștea
Cu tine?
Pe ce?
Pe neplăceri
Vecine
Cu teama ta de hău?
Pe scaunul de la birou
Îți zboară gândul
Prin ferești
Precum o stare
De ecou.
Copiii îți produc o perturbație
În tihna ce-o aveai
Până mai ieri,
Te zbați
Și nu știi să-ți oferi
La toate astea
O explicație.
Avut-ai timp
Puțin
La îndemână
Să-i controlezi îndeaproape,
Așa că,
Ei pot să se îndoape
Fără să dea
Din mână.
O frământare
Sumbră
Îți spune
Că nu e bine,
Cu toate că o umbră
Nu-i umbră-n sine
Și-un rău nu-i rău
Întotdeauna!
00963
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- florin Vasilescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 101
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 35
- Actualizat
Cum sa citezi
florin Vasilescu. “Frământare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-vasilescu/poezie/14066334/framantareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
