Eseuri
Teoria cercului
4 min lectură·
Mediu
TEORIA CERCULUI ...
Dumnezeu! Un acelasi dumnezeu vechi, prafuit, irational, omniprezent si omnipotent, secatuit de cotidianul vietii reale prin abstractul sau mistic. Omul, un acelasi animal frustrat de fenomenul fizic-natural pe care nu-l cunoaste si nu-l intelege. La originea anumalului se afla, cu siguanta, un fenomen. La originea acelui fenomen se afla in mod natural-recursiv o infinitate de fenomone ce se succed la nesfarsit. Este ilogic sa consideram ca exista ceva fara de inceput, sau fara de sfarsit… Prin urmare, care-i inceputul creatiei, unde e inceputul lui dumnezeu ca fenomen, unde e radacina radacinii ? Un inceput si un sfarsit desfasurat pe o lungime infinita implica un circuit inchis: Un cerc al vietii… O forma perfecta ! Inceputul e doar un punct de vedere. El coincide cu sfarsitul si nu prezinta nici o diferenta fata de nici un alt punct de pe cerc.
Raportat la cerc exista 3 tipuri de oameni:
Primul- ateul- cinicul care nu imbratiseaza nici pe Dumnezeu, nici stiinta, ci doar existenta din prisma propriei fiinte. Acest tip este reprezentat prin centrul cercului in jurul caruia graviteaza cunoasterea. El poate sa cunoasca in mod definitoriu doar prin el insusi si se percepe ca centru al Universului caruia doar constiinta sa personala ii ingaduie sa existe. Nu il intereseaza ce exisa dincolo de cerc considerand ca viata se scurge in vid, acelasi vid care umple si cercul vietii… {omul filosof}
Cel de-al doilea tip este reprezentat de omul ce se limiteaza si se multumeste cu aria sa de cunoastere- pe care aspira sa si-o aprofundeze necontenit. Omul care isi umple viata prin stiinta, explicatii logice, ratiune pura, premize si concluzii. E reprezentat prin aria cercului, sau mai degraba, simbolic, prin raza- o raza a cunoasterii ingradite. Orizontul cunoasterii- este pentru el doar o provocare pe care desi nu o poate castiga o urmareste cu inversunare. Este omul ce urmareste neobosit orizontul ! {omul savant}
Cel de-al treilea tip este reprezentat de omul-cuvios- ce nu se vede decat ca o revelatie a orizontului. E omul ce isi mistifica propriile limite, ce isi transforma complexele si neputintele in credinta. E singurul tip de om ce nu intelege ca dincolo de orizont mai exista ceva. Este omul ce contempleaza orizontul- limita cunoasterii sale- in defavoarea cunoasterii insasi. Este vorba de adorarea si mistificarea zarilor ce ascund in ele intregul adevar… Este spirirualul ce, reprezentat ca o linie de cerc- isi atrofiaza propria persoana si cunoastere in adorarea metaforei infinitului- orizontul, si uneori se trimite pe sine insusi in misticul divin- ca o forma de intrepatrundere gnoseologica a materialului cu spiritualul… {omul artist}
Societatea umana este o imbinare fascinanta a acestor tipuri de oameni ce isi au fiecare aportul lor indispensabil progresului. Filosoful indreapta atentia catre valorile umane si chiar prin cinismul sau apropiat de nebunie poate sa compenseze tendintele sufocante ale laturii stiintifice-pragmatice ori artistice- mistice. El este cel care il intoarce pe om spre el insusi atunci cand, acesta se simte pierdut si singur. El este cel care transforma omul in centrul universului, inlocuind neadevarurile cu intrebari si dileme !
Fara omul savant poate ca omul nu ar fi decat un animal salbatic, pierdut in cel mai bun caz in negura inchizitionista, in sacrificii si miscari haotice. Omul savant a largit cercul, dand astfel vigoare si capacitate de manifestare si evolutie si celorlalti. Practic evolutia nu ar fi posibila nici chiar in plan spiritual-artistic fara omul savant…
Omul artist este cel care, dincolo de nebunia filosofica ce pune necontenit intrebari fara raspuns, dincolo de frenezia stiintifica ce transforma viata umana intr-un haos, previne nebunia in masa! Paradoxal… Omul artist creaza nebunii in masa pentru a combate demente mult mai grave. O imoralitate ce transforma o alta imoralitate in utilitate si disciplina. Creaza un cod de legi, configureaza simplist binele si raul, implementand aceste elemente in constiinta maselor. Pune in scena o piesa, creaza un teatru al vietii, o rigoare sociala, o identitate culturala, un sentiment de apartenenta si devotiune. Fara omul artist umanitatea ar fi o corabie in deriva, o dimensiune a nebunilor izolati, luptandu-se haotic intre ei. Omul artist creaza cauze, motive, ratiuni superioare…
Daca interiorul cercului poate fi inteles sau macar intuit, natura umana ne indeamna sa ne extindem intelegerea catre infinit. Ce se afla dincolo, ce poate exista la sfarsitul indefinit al orizontului ? Inafara de un nesfarsit vid care ne este predestinat in mod exclusiv si implacabil, mintea mea schiteaza alte, si alte cercuri incarcerate in vidurile lor proprii. La urma urmei tot ce suntem, tot ce traim, este vid. Un vid care ne viseaza sub forma unor unduiri circulare, dand astfel nastere iluziei de a exista. In fond, problema existentei este falsa. Mai fascinanti suntem noi- visele nimanui !...
Nota : 4.09.2003 - Teoria Cercului
055982
0
crezi ca e totuna sa fii cinic ,ateu si filosof?
de unde pana unde ai scos treaba asta cu mistificarea neputintelor si transformareaa lor in credinta?unde e credinta daca nu incerci sa strabati orizontul?
draga Florine sau cum te cheama sa nu mai faci afirmatii cat traiesti tu despre superficialitatea altora cata vreme tu dai pe langa,cofunzi notiuni, incurci idei si rationamente