Poezii

În firea lucrurilor Să lași să plutească, aproape neverosimil peste tine firea lucrurilor să nu te întrebi niciodată despre taina lor,cine sânt de unde vin si unde se duc, ci, așa cum tăcerea

Singurătăți Freamătul unei frunze căzând... Apoi tăcere... De undeva, din ținutul mlăștinos al nopții clipele s-au urnit din veșnicia lor, lăsând în urma lor timpul golit de semne și mult