Poezie

gloata

votul

1 min lectură·19 octombrie 2008

Mediu

Gloata

Își ziseră gealații: gata!...

S-a terminat cu gloata!...

Cu cât mai mor țăranii pe la sate,

Cu-atât avea-vom vile și palate!

Pe muncitorii duși cu vorbe,

I-am dat pe mâna unor cobe

Ce le-au băgat în cap că nu au treabă

În România bună de tarabă...

Aici trăi-vom noi și negustorii

Ce nu se tem de cârâitul ciorii!

Își ziseră gealații: basta!

Ni s-a pus pe gloată pata!

Îi vom alunga pe nevoiași din case

Iar noi cu venituri grase

La volan vom trece ca bolizii

Din București la apa Izii...

Vom face tot un parc de vânătoare,

De urși, mistreți și căprioare...

Trăi-vom Raiul pământesc,

Batjocorind naționalismul românesc!

Dar pe undeva, la rădăcini...

Pe câmpurile cu mărăcini

Din Nord, din Sud, din Munți...

Se adunau și tineri și cărunți

Cu coase, bâte și ițari

Ca să le dea la mir la bișnițari!

Le-a sărit românilor muștarul

Și simt gealații cum se-aprinde jarul!

Că au mințit și-au nesocotit o gloată

La timp de răzvrătire și răsplată!

001.338

florin iordache. “gloata.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-iordache-0023698/poezie/1806476/gloata

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.