Poezie
cutremurul
martie 1977
1 min lectură·
Mediu
Blocurile se clatină ca niște pomi subțiri
sub mâinile unui copil ce jinduie
după fructele din vârf, mă scol buimac
închid ochii, îi deschid iar, nu e vis:
siluete aleargă peste tot, se-mpiedică
unele de altele, și împreună de covorul
sub care se-nghesuie trecutul jilav.
Moartea adună de pe praguri grija,
continua alergare de-a afla ceva nou:
atârnat de codița speranței, pământul
tremură ca varga, în chinurile facerii
strigă după lumina prinsă în dărâmături.
Lacrima devine ușor transparentă în fața
bortei de cer din aripile concrescute.
023.738
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- florin caragiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
florin caragiu. “cutremurul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-caragiu/poezie/203014/cutremurulComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FCMulțumesc, Uln, pentru trecere și semnul de prietenie.
0
de teribilisme cioplind in cuvinte dar cu penelul cu
o mana blanda asezi poemul induplecndu-l...
\"continua alergare de-a afla ceva nou:
atârnat de codița speranței, pământul
tremură ca varga, în chinurile facerii
strigă după lumina prinsă în dărâmături.\"
Uln