albastru obosit
eu, continui sa perpetuez imposibile iubiri imaginare sau continui inca sa visez un albastru infinit scaldat in soare. ma mai reped spre ceruri cateodata... ce-i drept - din ce in ce... mai
De Martie Dor...
Nori grei de doruri imi umbresc senininul Acoperindu-mi zarea si albastru\' Desert de oseminte mi-este chinul Rasare in zadar Soarele - astru La margini de speranta si de anotimp Te-am
martie zadarnic
din tampla inserata curg ninsori alunecand usor, ca`ntr-o poveste parfumul din petalele de flori cazute`ntr-un taram ce nu mai este. culori de trista toamna dau tarcoale desi e martie, si
ratacit in pustiul din mine
să\'ncerc în pustiul din mine să caut o urmă de pas să\'ncerc în urechile-mi surde s\'aud o soapta de glas... să vreau să spun totul, si totusi, să nu pot spune nimic si lovit, strivit în tărână,
galop nebun
călărind în galopuri nebune murgi negri cu potcoave albastre pe poteci nestiute de lume stiute doar de visele noastre fara frâie si fără căpestre cu coame zbârlite-n furtună goliti de dor si