Poezie
Ardumaș pas șchiopătând
se dedică asibiind argoticilor din seara de 14 martie
1 min lectură·
Mediu
surpă dimineților ciura gurii vie taina morților
ardumaș pas șchiopătând țării mele suspinând și din cruce galbenă numa trist numa plecat urc spre Domnu lăcrimat unde stă strigar uitat
șuia pintenogului sparge surda omului șaru nins amar-amar paserii dată cu var peste aripă cuțât din oglindă om urât piaptănă fir împletind frigul pietrei răstignind
ardumaș pământului din târziul numelui a ieși la drum pe șanț strugă suma din bizanț galbenă crucea din stea numa nu de n-ar cădea peste surdă inima numa nu de n-ar zbura ciută lunii aripa numa nu de singură lumea dintr-o lingură
offffff e singur firul ierbii pe sub nara cârnă cărnii
troica vase de pământ
a murit în post un gând
Sibiu 14 martie spre noapea zilei de 15
045.016
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 8
- Actualizat
Cum sa citezi
florian stoian -silișteanu. “Ardumaș pas șchiopătând.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florian-stoian-silisteanu/poezie/1827655/ardumas-pas-schiopatandComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CSCSCălin Sămărghițan✓Frate Florian, asibiații îți mulțămesc pentru dedicațiune, iar eu încă o dată pentru zebra aia. Cronicuța nu e gata, că m-au bântuit niște ciudățenii azi. Tu inventează în continuare că-ți șade bine.
0
F-Mulțam bre de citire că dară am început cu desen și titlu după care plecarea dumneavoastră a îngăduit scriere.Cu suflet! Așteptăm cronici! Și poze! Că nenea Leahu a uitat de promisiune...vaiiiiii...vă iubesc sibienilor!
0
AFÎmi amintești de bucuria ticluirii Păsării Calandrinon sau altora în Cantafabule, când Phoenix, acum multe decenii, inova lingvistic și inaugura semantic (în fapt, Șerban Foarță), dragă coleg Florian Silișteanu.
Nu știu de ce, dar versurile dumitale mă conduc către acele amintiri ce urcau prin acul pick-up-ului de pe discul de ebonită, mda, amintiri clădite tot pe nisipuri fonemice ori tropisme ardelene și bănățene. Ce bine mi-e să fiu bătrână și să cad pe fundul oceanului, laolaltă cu sticla asta plină de mesaje ardumaș pas șchiopătând , pardon troica vase de pământ
Din bizanț,
Angela Furtună
Nu știu de ce, dar versurile dumitale mă conduc către acele amintiri ce urcau prin acul pick-up-ului de pe discul de ebonită, mda, amintiri clădite tot pe nisipuri fonemice ori tropisme ardelene și bănățene. Ce bine mi-e să fiu bătrână și să cad pe fundul oceanului, laolaltă cu sticla asta plină de mesaje ardumaș pas șchiopătând , pardon troica vase de pământ
Din bizanț,
Angela Furtună
0
F-sunt trăitor cu zile.încă! bucur și eu ca și alții din puținul zilei aici pe mașinăria fără aburi a internetului ce șuieră depărtări.să știți dumneavoastră că patria mea nu are frontiere de aceea invadator cum mă aflu pun clopotul să bată nu distanței fiindcă aceasta cred că se numește bătrânețe ci sufletului din care altoiesc uneori oameni anotimpul.vă mulțumesc frumos pentru binețe pentru ceasul acesta pe care Domnul îl pune să sune în dimineața unui poem încercător
0