Poezie
poem refuzat
1 min lectură·
Mediu
ea pune coarne secundei
e ca atunci când pe afară cineva umblă în timpanul amiezei cu o lanternă aprinsă căutănd nodul zilei de ieri
halatele albe nu sunt ale brancardierilor
îți tot spun viitor nu există e doar prezentul pe care-l refuzi
nu s-a furat nici-o mireasă numai câinele a rupt lanțul așa că nu mai scrie pe garduri oricum cineva trage apa după fiecare amendă
sunt un barbar care are grădină
prepelițe prune uscate fântâna gardul cu uluci numărate toate acestea la un loc sunt sub cheie
trăiesc într-o țară căreia îi miroase picioarele
tot mai mulți dizidenți apăsând pe tocul înalt al acestui pantof cu un număr mai mic
nimeni poartă cămașa lui nimeni
gâtul subțire al acestei femei la care vă holbați ca și când ați avut-o cu toții
nu mai ai loc de cenzori de reviste literare în care se dau cu sania oameni grei
vă spun fraților nu zăpadă ne trebuie ci un buldozer să facă pârtie prin acest rahat parfumat...
022.834
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 166
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
florian stoian -silișteanu. “poem refuzat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florian-stoian-silisteanu/poezie/13994311/poem-refuzatComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
zici tu ceva, nene silistene! e voie cu obiectii? aha: nu ii miroase doar picioarele, are zone mult mai insalubre! Cat despre oamenii grei de lasa urme prin reviste, amar. ar mai fi cainele de adus inapoi in lant, ca da de se intoarce mireasa nefurata... Si ar mai fi, dar de, e noapte.
0
multumesc pentru prezenta si comentariu .poemul este din revista arges pe luna noiembrie
in rest sa auzim numai de bine
nu imi cer scuze daca in tonul poemului cineva striga
pana cand!
in rest sa auzim numai de bine
nu imi cer scuze daca in tonul poemului cineva striga
pana cand!
0
