dragă Eugenia Reiter

Știu că uneori ascunzi prin curcubee litere mari de mână poate numai vocale
Dacă ceasul se oprește sigur cauți să vezi nu cumva arcul de oțel stă lungit pe axul roții nu cumva roata aceasta veche cu dinții tociți nu se mai învârte.
Mănânc la fel de mult bani am azi mâine nu beau apă rece deschid porți în pragul cărora oamenii așteaptă cuminți toamna ori anotimpul celălalt
Prin lume circulă vești despre sfârșit noi poeții care cum alergăm spre adăposturi tocmite în miezul nopții ce se ascunde în gutuia aceasta a zilei
Aflu de prin ziare și fapte puse la tarabă cum că frumos a fost așezat festivalul acela pentru copii mari că drăgăneștii tăi cândva și ai mei au aplaudat și rotunjit acel miracol din care se naște teatru pentru copii
Ieri pe gardul vieții mele a fost să întâmplu o pisică...mi-am adus aminte de domnu titi motan de oraș vai și el în viața pisicească greu trebuie să-i fie
Observi că nu am pus punct și virgulă că las lunecând printre lacrimile mele de bărbat întrebări
Sper că ești bine sănătoasă aud că prin america e cald în canada e apă în franța e pus pe rug un descântec dar ce să te intereseze pe tine despre facerea timpului
Maria o să fie din nou mamă cristina a fost plecată cu dana adriana pleacă la piatra neamț toate femeile se află iată gravide de la o vreme cu această neputință de NU Cu anca nu am mai vorbit e prinsă probabil de malul cu sare din care noaptea se înalță lilieci albi trâmbițând
E aproape gata Pământ Nicăieri poate o să primești un volum poate devin cunoscut și atunci înfometat și trist te voi suna să îți spun că sunt bine și singur
Te întreb iată de silvi sper că are toate mâinile toate picioarele că doar de acum e băiat mare poate se însoară într-o zi cu o femeie frumoasă
Sunt aproape gata cu satul meu cu păsări spun prieteni cu talent că se va juca la Național în București că sălile vor fi neîncăpătoare visez și eu ca dobitocul la o lumină
De curând am cunoscut o femeie. O cheamă Ioana și este frumoasă medic undeva în lumea asta în care praful și aerul sunt elemente pure ținute în eprubetă de teama celui ce încă nu se arată.
Mama ta ce mai face? Poate sosesc într-o altă zi din limba veche română și scutur pomul distanței o iau pe ioana să vindece rănile acestui șanț din care mă arăt uneori devenind


Cu prietenie florian silișteanu