Poezie
Adu-napoi Crăciunul nostru, mamă!
1 min lectură·
Mediu
Mă năpădește amintirea iară
Și-n adâncimea iernilor mă cheamă,
Spre sărbători de liniște, o seară
Frumoasă ca o dragoste de mamă.
Era atâta pace-n casa mare,
Atâta simplitate-n bradul meu
Și-n mugurul arzând de lumânare,
Vedeam o stea mergând spre Dumnezeu!
Azi, nu veghem o naștere deplină,
Sub vraiștea crăciunului feeric,
Când împrejur e mare de lumină
Și-n suflete, ocean de întuneric.
Aș stinge,-o clipă mamă, feeria,
Că de amar de veacuri rătăcește
Orbită de lumini, prin noi, Maria,
Și staulul străvechi nu-l mai găsește.
Hristos își frînge trupul prin istorii,
Îl devorează națiuni în grabă
Și-l vînd, spre a-și hrăni colindătorii,
Ca pe un Domn al glumei, la tarabă.
Prin tot acest vulcan de sărbătoare
Tu spune-mi. mamă, unde e crăciunul
Când aprindeai in brad o lumânare
Și-n cer, mântuitor era doar unul?
Secunde cad în golul dintre stele
Și pe cîmpii răsar în nopți irozii;
În piețe păstorite de lichele,
Ne vând crăciunul second hand - nerozii.
Hai lângă brad în sfânta sărbătoare,
Să-ntunecăm senin această dramă,
Aprinde iar o mică lumânare
Și-adu-napoi Crăciunul nostru, mamă!
013.140
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- florian abel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 178
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
florian abel. “Adu-napoi Crăciunul nostru, mamă!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florian-abel/poezie/13962958/adu-napoi-craciunul-nostru-mamaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GIGIGârda Petru Ioan✓Am găsit această poezie în dulce stil clasic, plină de simțire și de adevăruri dureroase. A trecut neobservată, pentru că ne-au luat vederea sclipirile chicioase ale crăciunului modern.
0