Poezii

mă plimb prin ploaie cu octombrie aur ....................... când m-a născut mama eu am rânjit la bec și am răcnit la lume ....................... al meu octombrie suflu răsuflu bat

Vrăjitoarea nebună a adormit iar focul din sobă s-a săturat să tot ardă. s-a stins. Cotoiul cel negru a terminat de tors gândul. îl croșetează japonez visând la șoricei sinucigași, fani de

Se crapa de ziua cand Cuvantul spune \"Sa se faca lumina!\" Ca niste cai speriati de furtuna Nori gonesc tarandu-si coama-nvolburata departe si s-a facut. Lumina! O raza

Albă și mută stă vrajitoarea Stană de piatră Ca o lumânare stinsă. Doar pletele negre se zbat în vânt chinuite. Cu ochii închiși privește spre stele și cauta infrigurată răspunsul... Durere