Paradoxurile vieții noastre!

Fie “@” un atribut si “non-@” negatia sa. Atunci: Paradoxul 1: Totul e “@”, chiar si “non-@”. Exemple: a) Totul e posibil, chiar si imposibilul. b) Toti sunt prezenti, chiar si cei absenti. c) Totul e finit, chiar si infinitul. Paradoxul 2: Totul e “non-@”, chiar si “@”. Exemple: a) Totul e imposibil, chiar si ce-i posibil. b) Toți sunt absenți, chiar si cei prezenți. c) Totul este finit, chiar si infinitul. Paradoxul 3: Nimic nu e “@”, nici chiar “@”. Exemple: a) Nimic nu-i perfect, nici chiar perfectul. b) Nimic nu-i absolut, nici chiar absolutul. c) Nimic nu-i finit, nici chiar finitul. De observat ca aceste trei clase de paradoxuri sunt echivalente. Mai general: Paradox *: Totul “@”, chiar si “non-@”. Desigur, inlocuind -ul si atributul “@”, se obtin unele paradoxuri bizare, dar si altele destul de frumoase. Iata, de pilda, acest calambur care aminteste de Einstein: Totul este relativ, chiar si teoria relativitatii! Sau: a) Cel mai scurt drum dintre doua puncte este drumul nedrept!; b) Inexplicabilul este totusi explicabil prin acest cuvânt: “inexplicabil”!