Pierdut în mâgla câmpului secat,
Sub noapte, de nori întunecat.
Furia nopții aduce vâlvătaie
În zarea-ntunecată și pustie,
Cu tunetul copacii-i despoaie
Nimicind viața închisă-n
Mocnește codrul în fum negrit,
Tăciunii, în vânt cutreieră
Și-n susul văzduhului suriu
Alungă lucirea palidă.
Din colții munților
În josul văii (în genune)
Se scurge negru sânge,
Din pocitul