Doamna in negru

Dupa intamplarea aceea nefasta, isi jurase ca asa ceva nu se va mai repeta vreodata. Statuse calare pe geam si citea la geografie in timp ce patru fete, insirate sub fereastra cu grilaj de fier se ocupau de engleza, matematica si inca doua materii neimportante. Timpul trecea iar ea nu reusise sa parcurga nici macar prima pagina. Da, intr-adevar aceea a fost o zi in care a invatat o lectie importanta si aceea ca ceea ce faci cu mana ta, e sfant. Venind acasa, parintii i-au controlat temele si au ascultat-o la geografie. Mamei i s-a zbarlit parul in cap cand a vazut prostiile scrise la engleza. Incepu sa tipe la bietul copil pana ragusi. Nici tema la matematica nu era mai prejos. De cand sapte ori opt faceau 42? Si ca sa fie mai convingatoare, i-a pus matura in brate, lasand-o in fata usii, spunandu-i sa se duca sa mature scatiile ca sa stie ce o asteapta in viitorul apropiat daca nu invata. Cu lacrimile curgandu-i siroaie pe fata murdara, incepu sa bata cu pumnii in usa. De atunci a inteles ca trebuie sa se descurce singura. A inceput sa-si urasca asa-zisele prietene ca-si batusera joc de temele ei si implicit de ea. S-a gandit mai mult la viitor. Nu era decat o biata copila de cel mult opt ani, si daca o intrebai ce vrea sa ajunga, ar fi ridicat din umeri si si-ar fi vazut in continuare de joaca, ar fi pierdut in continuare timpul sapand dupa comori in gradina din fata blocului. Dar ziua s-a repetat si cu alte ocazii. Statea peste maldarul de caiete plangand incet sa n-o auda nimeni, incercand printre lacrimi sa citeasca lectia. Simti o mana pe umar, iar cand isi intoarse privirea, vazu cea mai frumoasa doamna. Ar fi putut jura ca e o zana, sau macar o printesa, dar ea stia ca ele sunt imbracate in rochii stralucitoare, lungi pana-n pamant. Doamna era imbracata intr-un costum negru, pantaloni si sacou. Parul ii era prins in coc, nu ca la printese, desfacut, mare si buclat. Au stat acolo mai bine de trei ore, au vorbit si au facut lectiile. Doamna aceea a facut-o sa-si doreasca sa invete si sa citeasca. Vroia sa fie desteapta, sa ia note bune si sa ajunga ca ea. Dar cine era ea, caci disparu fara sa-si dea seama unde?! Ar fi crezut ca a visat, dar era inca pe scaun, mai treaza ca niciodata, si pentru prima data in viata, avea un tel. 15 ani au trecut de atunci, iar copila a devenit femeie in toata regula. Era frumoasa, desteapta, citita, exact asa ca doamna din vis, caci acum era convinsa ca asta fusese. Se imbraca repede, isi puse costumul negru, preferatul ei, isi prinse parul bogat si buclat intr-un coc si se uita in oglinda, de unde-i zambi doamna din copilarie.