chip angelic venit din zari
din departate,profetice vise
lasand amprente de saruturi
pe sufletu-mi,chip si inima-mi
in rosul-obscur,divan in Byblos.
secunda intalnirii,iubire-n
Prietenie
Cand omul iese-n viata
E prieten bun cu mama;
Apoi gaseste-n jur
In jucarii,obiecte fel de fel,
Atractii nebanuite
Ce incap in mintea-ncepatoare;
Petrecere
amurgul zile sta sa cada dupa draperie,
astrii in stratosfera si maiastra Luna
dezvaluie mituri numai de ea stiute.
noaptea te imbie,noaptea te cheama
la lungi
lasa-ma sa-mi fie dor de tine
imaginea ta sa-mi alunge dorul
lasa-ma sa te ating cu privirea
cand ca o straina confundata treci
lasand in urma doar fioruri reci;
de mai lasa mi-as aminti
Preroratie
:am dat drumul la blesteme
pentru acei oameni care...nu cunosc,
nici suferinti si nici durere
nici bucurii si fericiri...
sunt impietriti la inima
revedem copilăria noastră în giumbușlucurile lor,
năzdravăniile, curiozitatea, fericirea fiecărui joc.
copii, prin râsul lor ne duc în rai, oglinda sufletului pur.
calea spre nemurire, destinul
KARMA 2
La mal de apa curgatoare sta un copil;
Copilul ce se mira cum apa singura se misca.
Acel tanar vlastar al natiei batrane ingana.
Sursurul ce din
Anostitatea oricarui fapt de cultura subpaginica imi
repugna ca si miscarile de du-te_vino de aprecieri injuste
ale unei opere in ansamblu.
Bonitatea actului lezarii prin scoaterea din uzul
adulez până la idolatrizare zare senină și blândețe,
neasemuită culoare pastelată așez cu penel pe suflete
dorințe care nu mă iartă, ferice ating în trecere;
amănunte diseci
Ceata
Devreme dimineata dau nas in nas cu ceata
Intru in ea cam cu tristete si cu ciuda
Ca-i prea laptoasa,neplacuta,umeda
Si ma cuprinde si prea cuprinde dimineata.
Lumea
Karma3
Plec de aici si..dincolo vad
Cum din mine rasare un copac.
Un copac viguros,un copac inalt...
Este aidoma celui doborat aici
Demult.Demult.De demult.
E bradul...
Se
Ucid tristetile tale prin noapte,
Aprind colorate lumanari care emana
Puritate de eter,mirositoare ceara;
Uita iubito cerul si hai la mine
Unde-i luminita de flori plina
bratele mele se intind spre cerul infinit
a ruga plang ochii mei,cuvantu-mi smerit
sta zavorat in inima,mare si greu lacat
atarna de trupu-mi ca de cel osandit.
rostesc rugi,ma caiesc
