Poezie
Timpul
o notiune
1 min lectură·
Mediu
Timpul
Fuge grabit de la zero spre secole
A intalnit haosul ,apa,pamantul,
Intuneric,lumina,astri la nastere.
Prin timp s-au perindat dinozaurii;
Au fost cataclisme,Potopul,Atlantida.
A asistat la nasterea umanitatii,
La luptele si progresul nostru.
Timpul a ajutat lumea sa creasca.
Pomii rodesc in timp,recolta se culege.
Timpul lasa amprente pe om,riduri;
Unele mai sugestive si cu prisos.
Peste altii timpul trece degeaba:
Dorm,mananca, amor si mor.
Timpul e o ordine ordonata
Masurata de imense orologii.
Timpul e masura ce sfideaza
Alte masuri care se vor masurate.
Timpul il intalnesti si-l petreci
E notiune ce te petrece ducandu-te-n milenii.
Prin timpul tau te plimbi
Dar poti vizita si alte timpuri
Mai greu pentru unii ce nu incearca.
Vine din indepartare mergand niciunde.
Timpul e o roata ce se invarte.
Ma opresc si timpul fuge cu mine.
Timpul alearga si alearga lumea.
Acum e razbel si timpul arata
Corpuri ucise,femei napastuite.
Fie pace,fie razboi timpul goneste
Timpul e greu si usor cand doreste
001585
0