Poezie
bat muntii
1 min lectură·
Mediu
sar imperceptibil in nori adăugînd creste
unele piscuri parcă s-ajung intre ele;
se bat munții,stânca se scaldă-n izvoare,
umbra sub brazi,ești Lună ochi ce tresare.
undele ecoului rămân timp amprentate
piatra dură în mână ca suflet se zbate
de liberă pasăre;omul vede,clipește,aude
râsul din interior rece cum răzbate.
norii i-asmuță trimițîndu-le lapovițe,
bat munții a dor de ducă și însingurare.
stă pe acoperișul unei pustii cabane
mușchiul ce pare că spre nord fuge.
001.971
0