Poezie
ecce hommo
1 min lectură·
Mediu
eliberez sufletu-mi de-a gloatei mizere ceață
ce împăiejenește a ochilor mei crâmpeie de verdeață.
cuvintele-mi distorsionate de umbrele funeste
evlavios deschid ale interiorului meu ferestre.
hilare apariții ale mutanților prin aglomerate piețe,
onomatopee deșănțată a trilogiei anglo-româno-hispanice.
măreața operă de artă cubisto-bizantină:o fântână,
macara, ce scoate din terestre straturi via apă
omul să-l îmbete cu poliglotice sensuri și cuvinte.
002.278
0
