Poezie
Aberatie
Degeaba
2 min lectură·
Mediu
In ziua de noapte ce masini minunate,
Si pasari de cioara pe craci murmurau,
La cashti mekosonic se-aud prin cantare,
Ecrane la piata-s plecate cu zor.
Pasind mult si-ngust pe de laturi de mare
Sub unghie genunchiul talhar eu l-am prins
Ma rad intr-un zambet, ma sparg in crapare
Caci pleava de oameni in dintzi rashketeaza.
Carisma, motoare, rateuri in soare,
In par de suvite cu cleme s-au prins,
De ce plange vaca, de ce cade fatza,
Cu limbi mari de aur in partzi laterale.
Nimica de toata se-mpreuna iarba
Greseala de scris sau ortoped mashinist,
Pervers suna focul, albastru e-n gura,
Metilen cvasimotru - epiteliu desprins.
Pericol de faza, calibru de tzeava,
Ochelari de sudura sau sudoare in ochi
Te pishca la limba, te macina-n cadru
Te mananca-n ... de azi sau de ieri.
Posibil Tiberiu, malefic cadastru,
O iarba de fum, o caleashca de hotzi,
Anemic Beriliu, putrid face matzu,
Pe spate-un txticul se sparge de ras.
Dar ma-ntereseaza, ca-s viu si strengariu,
As putea sa ma plang sau sa behai de plans,
Un porc nu ma lasa ca-i gras si odoriu,
Ma tine, in lesa ma trage pe sus.
Si gata-i poema, caci vorbe desharte
Varsat-am in maeilu ce-acum incrustez,
De mult ce ma bucur imi tremura ochiul
Ce-n gura il zbengui, il mishc si-l testez.
084372
0
Pare ca pare fara sa para aberatie, dar totusi nuanta este apropiata de permanganat si cand spun permanganat ma refer in primul rand la perlele ce noi toti sintem in stare sa le persiflam cu perdelele dupa care ne ascundem cand persoanele periculte spun ca sunt pervazivi in doi peri.
Pare ca am sa revin si maine. Doar pare, ca am si alta treaba.