Poezie
Sufletul meu este pus etern la index
1 min lectură·
Mediu
Mă întreb ades cum de mai exist
De pe o parte a patului pe o parte a străzii
Acolo unde un copil autist zâmbește unui aurolac
Către mirosul de pâine proaspătă aruncată direct pe trotuar
Și fredonată \"Supărat sunt, Doamne,supărat\"
Mă întreb cum de mai exist
Aruncând căruțul de păpuși al surorii mele la gunoi
Precum și singura păpușă rămasă de pe urma mamei.
Mă întreb cum de mai exist
După ce mi-am omorât mama
Și totuși mai exist
Eu jidovul rătăcitor și amețit
Printre lucruri, printre cuvinte
Printre aeiou și ce-ci, che-chi
În dezordinea de la mine de pe birou
Și tristețea de la mine din suflet
Mă întreb cum de mai exist
Poate mă ține doar culoarea albastră
Și un pic de sare pe-un covrig
Care n-a fost mâncat niciodată.
012.522
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Eugen Galateanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 132
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Eugen Galateanu. “Sufletul meu este pus etern la index.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-galateanu/poezie/159805/sufletul-meu-este-pus-etern-la-indexComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
(Marturisire facuta de sufletistul poet Eugen Galateanu)
sa-si mai linisteasc-un cuget
zice eroul de drama:
-mi-am omorat a mea mama
dar am facut-o cu suflet!