Cum ne-am bătut noi joc de copii...

Gigel G. este un copil nefericit. Gigel G este un copil deștept, frumușel și descurcăreț. Ce folos ? Tatăl lui Gigel G., Gigel G.- senior are o frecvență de metronom- cârciumă- casă, cârciumă- casă. Mama lui Gigel G. este una din curvele satului. Părintele nu se supără, el oricum nu mai e bun de nimic. Seara, fericita familie conjugală, se adună la una mică pe divanul sfărâmat. Gigel G. și cei 8 frați ai săi nu contează. N-au contat niciodată. Ei nu sunt decât un impediment. Undeva, în Anglia, familia Scott suferă. Familia Scott i-ar putea schimba radical viața lui Gigel G. Domnul Scott este un cunoscut barister, cu un venit mediu lunar de 5000 de lire sterline. Doamna Scott este un designer de succes. Amândoi au niște ochi triști, de câine. Domnul și doamna Scott nu pot să aibă copii. Prin nici un fel de metode. Domnul și doamna Scott s-au îndrăgostit de Gigel G. într-o vizită la orfelinatul din Caracal. În visele sale frumoase și Gigel G. își amintește de oamenii aceia minunați. Dar...a trebuit să vină un dobitoc. Un dobitoc care pe baza psihologiei imbecilului ajuns să concluzioneze că pentru copii instituționalizați cea mai bună afacere este familia de bază. Din păcate n-a fost singur. Acea parte a unei anumite alianțe care începe cu D(de la dobitoci) a băsmit înainte de alegerile trecute că în România au fost vânduți o groază de copii pentru organe. Vă amintiți mutra de bețiv cronic a lui... atunci când debita aceste inepții ? S-a mai găsit o târâtură dezaxată, membră a faimosului PPE care să vină și să dea lecții. Doamnei baroane nu-i surâde ideea că moștenitorii unor familii bune din Anglia ar putea fi copii români. Domnia sa, care are o minte ca o mărgică, a făcut scenele acelea penibile. Evident că fiind străină, fiind baroană, ne-am uitat ca retardații în gura domniei sale și am spus Da, femeia are dreptate. S-a găsit o altă tâmpită căreia îi voi da numele. Dna. Bertzi a cărei singură calitate este faptul că este soția dlui. Bertzi. Dna. Bertzi este principala opozantă a adopțiilor internaționale \"Copiilor le merge bine aici\" spune proasta satului- și noi suntem la fel de proști pentru că n-o tăvălim în fulgi. Gigel G. nu este singur. Sunt câteva zeci de mii de copii cărora statul român, cu o consecvență demnă de o cauză mai bună, le construiește cimitire de vii. Sunt câteva zeci de mii de copii cărora le e răpită copilăria pentru niște idei de care s-ar rușina și Coco, gorila de la circ. Și noi nu facem nimic. Tăcem și înghițim poveștile cu copii vânduți pentru organe. Ignorăm faptul că într-o țară cum este Anglia nu poți să tragi un fâs pe stradă că te văd zeci de camere CCTV.Ignorăm gradul de civilizație atins de Europa și nu vrem să vedem decât România- un șir lung de viermi cenușii săpând în pământ.