Poezie
Sacru
1 min lectură·
Mediu
Înger al luminii sacre, nu plânge!
Chiar dacă soarele a dispărut din viața mea,
Căci lacrimile cristaline te vor împiedica
Să vezi stelele strălucitore, ce răsar in fața ta.
Înger al speranței neîncetate, nu ceda!
Chiar dacă lumea noastră este rea,
Căci bunătatea și nobilitatea, din inima ta,
Va triumfa, și demonstra, iubirea ta.
Înger al dorinței, devotat credinței,
Nu mă părăsi, ca pe-un muritor de rând
Căci fără de tine, sunt destinat suferinței
Uitând de mine, sfârșind căzând.
Înger al dreptății, nu mă judeca!
Chiar dacă iubirea, ce m-a binecuvântat
Eu o urăsc nespus, privind-o cu dispreț,
Căci cu seninătate, tot ea m-a blestemat.
Înger al iubirii, sclav al nemuririi,
Salvează-mi inima, intrând în viața mea!
Căci numai tu, cu ale tale aripi, mă poți purta,
In zbor spre cer, ducându-mă în lumea ta.
002138
0