Poezie
Vandana
1 min lectură·
Mediu
Din materia întunecată săgeată o lumină,
În abur cu tămâie și miros de smirnă
Pentru Împăratul care va avea drept laur
O altfel de coroană, nu făurită din aur...
Ninge iar, iar vântul aduce furtuna,
Baltazar-Cel Negru pornește la drum,
Melchior bătrânul prorocește prin fum,
Gaspar cadelnițează de zor: într-una...
Cu barba albă până la pământ,
În straie roșii, lângă el și-o desagă,
Un moș trecut prin nea și vânt,
Din vibrații cuvântând și lacrimi:
Se roagă...
A zărit Cometa Vandana!
Știe că focul din gheață este fără scrum...
Emilian Oniciuc-22 12.2023
051.541
0

Din materia întunecată, săgeată o lumină
În abur cu tămâie și miros de smirnă
aș spune "ar avea" pe "va avea" nu sunărecitarea
"Nu corana lăcomiei făurită din aur..." punctele de suspensie și apoi cele de întrerupere, salvează lipsa continuării ideii, dar parcă e prea forțat aici
mă aștept să spui și ce ar trebui în locul coroanei lăcomiei
! vezi acolo "corana" / coroana
Melchior bătrânul... aș folosi acolo
în final, n-am priceput nimic:))
ideea de final e de păstrat: focul din gheață este fără scrum