Poezie
Amintiri
1 min lectură·
Mediu
Și-n alte vremuri
Am venit pe Pământ
S-aduc fluvii și râuri
De iubire și divin cânt.
Celestia Vistia mi s-a mai spus
De cei ce m-au recunoscut,
Iar pentru alții eram o fată preafrumoasă
Prietenă a naturii și a munților Crăiasă.
Venit-am din Marele Soare
Ca o Ileană Cosânzeană
S-aduc pentru fiecare
Semințe vii, strălucitoare.
Ințelepciune îmi era iubirea
Pentru suflet adus-am tămăduirea
Și-nvățătură pentru mintea
Celor ce și-au uitat menirea.
Și când simțeam că mor de dor
Al meu mult iubit Cristos
Cu raze blânde lin venea
Să-mi stâmpere inima.
Să-mi aducă de Acasa
Fire lungi de strălucire
Ca să țes pentru planetă
Haină albă de iubire.
Am mai avut și alte nume
Când mergeam pe-ale Lui urme
Langă Cristos fost-am mereu
Doar c-am uitat uneori , la greu.
Însă mi-am revenit și reamintit
Că lumina o am toată în suflet
Că pot ca celor ce doresc și vor
Să seman cerești taine , în inima lor.
002.098
0