Jurnale

Cugetari Nu mi-e rușine să-mi recunosc micimea Nu mi-e rușine să-mi recunosc măreția Ambele fac parte din secretul profund al ființei mele- al divinului lăuntric Care ma definește ca Om Între

.................. Imi amintesc de clasa a-IV-a , cînd la ora de istorie ni s-a predat cum a luat naștere poporul român, m-a cuprins o furie de nedescris și o dorință de a face dreptate la fel de

Are niște ochi albaștri care te pătrund până în străfundul inimii, acolo unde stau pitite cele mai ascunse taine ale ființei tale. Și știi că te-a citit, că știe totul despre tine și simti cum