Poezie

Cuvinte pe cruce

1 min lectură·3 aprilie 2010

Mediu

Cât de ușor ridicăm piatra,

cât de grabnic lăsăm cocoșii să cânte de trei ori în noapte,

cât de simplu ne spălăm pe mâini

de toate cele care ar putea să ne țină noaptea în priveghi.

Dar cel mai des și cel mai ușor

batem cuvintele în piroane,

le atârnăm pe cruce,

le dăm să bea oțet.

Le otrăvim în fiecare clipă

și apoi îngenunchem în fața crucii lor,

așteptând ca ele să învie după trei zile.

Cuvintele de pe cruce

se așază atunci tăcute

în sensul de ieri

și cel de azi.

Uneori se crapă catapeteasma

bisericii din oraș,

iar peste ele plouă cu cenușă.

Câteodată, însă,

nu mereu,

ca o minune,

cuvintele răstignite învie,

după trei zile, trei luni sau trei ani.

Le întâlnim atunci -

icoane cu nimb -

în pagini de hârtie,

în fața cărora ne regăsim tot noi,

cei ce le-am răstignit,

rugându-ne în taină,

citindu-le ca pe o rugăciune, pentru noi

și pentru toți cei care le vor răstigni mai departe

și vor aștepta minunea

în genunchi

lângă aceeași cruce.

004.106

emilia ivancu. “Cuvinte pe cruce.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilia-ivancu/poezie/13935613/cuvinte-pe-cruce

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.