Manifestrea de sine

Eseurile filosofice și lingvistice, reunite sub titlul „Manifestarea de sine. Interfața dintre lumea așa cum este și cum ne apare”, autor, Clara Emilia Dolcu, au apărut la Editura Junimea. Versiunea lor franceză a apărut aproape simultan la Editura Creator. Demersul autorului Odată ce particularul a fost disociat de general, s-a pierdut urma modului în care cele două se asociază. Mai mult, a început o competiție pentru prioritate. O situație analogă se regăsește în separarea dintre formă și conținut sau în opoziția dintre lucrul pentru sine și lucrul în sine. Personal, m-am situat în punctul în care am putut arăta de ce aceste moduri de structurare a existenței sunt corelative și în ce constă procesul lor de corelare. Descrierea volumului de către prof. univ. dr. Ștefan Afloroaei Volumul de față, cu eseurile variate și atrăgătoare pe care le cuprinde, este rodul reflecției născute cu prilejul lecturii unor scrieri literare, filosofice și lingvistice valoroase. Constați de la bun început atât o reală experiență a lecturii atente, comprehensive, cât și o anume sensibilitate pentru chestiunile de natură filosofică. Este îmbucurător să vezi cum se ivesc aproape pe neașteptate întrebări ce privesc, de exemplu, condițiile de posibilitate ale cunoașterii și limitele acesteia, forme diferite ale binelui și răului, chestiunea temporalității și a duratei, puterea de semnificare a limbajului sau experiența complicată a libertății. Nume importante ale filosofiei, precum David Hume și Immanuel Kant, Henri Bergson și Ferdinand de Saussure, Eugeniu Coșeriu și Paul Ricœur, sunt readuse în atenția noastră ca într-un dialog peste timp. Sunt remarcabile, bunăoară, considerațiile extinse pe care autoarea le face cu privire la filosofia timpului în scrierile lui Henri Bergson, sau cele cu privire la cercetările lui Eugeniu Coșeriu și, astfel, în legătură cu logica distinctă și economia simbolică a limbajului. Scrise uneori într-o manieră confesivă, paginile acestor eseuri surprind prin claritate, franchețe a interogației și prospețime a expresiei. Un fragment din introducerea la volum „Ceva trebuie să fie simplu în această lume complexă”, spunea deseori sora mea în discuțiile pe care le aveam împreună. Și, din când în când, adăuga: „Nimic în natură nu e perfect drept, perfect rotund, într-un cuvânt geometric.” Dacă ochiul cu care privea – și privește – natura a fost ca o provocare pentru mine, simplitatea de care vorbea a fost firul care m-a călăuzit în căutările mele. E adevărat că, pentru început, m-am găsit doar în fața unor evidențe care, prin însăși evidența lor, puteau trece drept neglijabile. Ce importanță putea avea, de exemplu, faptul că două lucruri pot ocupa același loc, dar numai în două momente diferite, sau că pot fi prezente în același moment, dar numai în două locuri diferite? Ce relevanță putea avea faptul că un lucru nu poate fi prezent în timp fără a fi prezent în spațiu, dar poate fi prezent în spațiu fără a mai fi prezent în timp? Care era relevanța faptului că ceea ce este spațiu exterior pentru un lucru este spațiul interior al altui lucru și că durata de viață a primului lucru este măsurată în timpul de viață a celui de-al doilea? Care era importanța faptului că un scop, odată atins, devine un mijloc, dar că un mijloc, odată dobândit, nu poate redeveni un scop? Și multe altele. S-a dovedit, până la urmă, că potențialul explicativ al acestor evidențe putea fi cu adevărat tulburător. Nota biografică Dolcu Emilia, cu numele de autor Clara Emilia Dolcu, este absolventă a Facultății de Filologie „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și profesor de limba franceză în învățământul gimnazial și liceal. A publicat articole de lingvistică și literatură în reviste de specialitate. A urmărit constant să așeze problema particulară într-un cadru conceptual mai larg, căutând punctul în care faptele întâlnesc principiul din care decurg. Aceeași orientare se regăsește și în volumul de față. Mulțumiri Mulțumesc atelierului de literatură „Agonia”, care mi-a permis să am o constantă confruntare cu mine însămi, în ipostaza de autor.