Poezie
Betoane
1 min lectură·
Mediu
Aud și-n somn betoanele scrâșnind,
Privesc cu jale mâinile-mi zdrobite,
Pământul sub cazmale tremurând
Prin gropi adânci sau șanțuri nesfârșite,
Mi-i praful prin toți porii năvălit
Și greutatea pietrelor m-apasă,
Mă-nțeapă fier-betonul la privit
Și-mi bombăne baroasele prin casă,
Mi s-a umplut grădina de scaieți,
De holbură, de spini și pălămidă,
Mă sperie aceste dimineți
Și viața cu iluzia-i perfidă
Din care se aude iar și iar
Icnind, o betonieră ruginită
Și roaba ce se umple cu mortar,
Iar mintea-mi este tot mai obosită
De răcnetul tractoarelor din jur,
Al drujbelor ce, fără noimă, taie,
Avem numai betoane împrejur
Și-n loc de pace, multă hărmălaie…
001.243
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Emilia Amariei
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Emilia Amariei. “Betoane.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilia-amariei/poezie/14110467/betoaneComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.