Poezie
Hristosul de pamant si pamantoasa
mire si mireasa
1 min lectură·
Mediu
Noaptea saruta abur narcotic
in asternut de saten cruzit de galben.
si moale si dulce respira dimineață
sub ploaia-cires.
Cu parul prin intre gratii de suflet scurt
verzeste visele cu lacrimi laptoase.
Ghicind semne din luceferi
si-a pus nod
pe-o prea inalta poate.
Zorii de spuma nasc incet degetele ei
cersinde de lumina
si arhanghelul de zgura,
uimit de Pamantoasa,
isi intinde aripa pe-o geana
cu trup cut tot.
Din tavan ii creste ochiul,
varul e obrazul.
Picioarele lucite sucesc poale albe,
poala zeului-ateu.
Fata suie cu orazul
pe obrazul Sfantului,
scurma podeaua cu ochii,
stinge coroana cu talpile.
Hristosul isi deschide sangele prin fruntea spinilor,
inchina ochii in palma miresei,
inchina plete catre mire.
Intreaba planeta,s-a coborat? nu-l dor orele?
Coroana pentru pleata,
Ochi pentru ochire,
Dinte pentru dinte,
Mireasa pentru Mire
022896
0
~ Numai bine! ~