de dor

Ai plecat.Si mi-ai lasat sufletul gol si pustiit ca o umbra de hartie pe marginea unui inceput de plans.Te-as striga inapoi dar nu mai privit in ochi si n-ai cum sa m-auzi.Bat prea multe clopote intre noi!Iar in dimineata asta...intr-adevar a apus soarele!Si timpul e batran, pre cum ai spus tu...Ne-a luat-o cu mult inainte si ne-a lasat albiti la tample de-atata tinerete,obositi si stingheri,la margine de drum.Ultimii cersetori cu maini cuminti si ochi plansi,parasiti undeva,dincolo de un timp care nu mai e al lor.Pentru ca,vezi tu,nimic din ce am eu...de fapt nu-mi apartine!Prin mine traiesc prea multi oameni,in tine au murit prea multi!De ce daca tot am ramas in urma timpului pe-acelasi drum,suntem pe margini diferite?Te-as vrea atat de mult aproape de mine...Dar deja esti departe!In curand o sa se faca noapte,doar va rasari soarele!Iti vei ajunge timpul din urma,timpul tau ,in care eu nu voi avea loc niciodata.Pentru mine e prea tarziu sau daca nu e inca,va fi!Si totusi...Deja mi-e dor de tine!