fragment de poveste
”Păpușica mea-i bolnavă, palidă și foarte slabă,/Nu mănâncă, nu-i e foame, toată ziua doarme, doarme.” Plâns și hohote de râs. Lacrimi și aplauze. Lacrimile erau ale mele iar cei care se distrau erau
EGElisabeta GraurUn fel de înger
Maria se lăsă cuprinsă de apa încă destul de caldă a râului. Când îi ajunse la gât, se întoarse și făcu pluta pe spate, alăturându-se celorlalți copii. - Maria, ai întârziat! Unde ai fost? - Să
EGElisabeta GraurMâine voi atinge stelele
Duna țopăia pe lângă băiat pe cele trei labe. Pieptul lăsat – semn al maternității – îi sălta ciudat dând impresia că se va desprinde, la următorul salt, de trupul cățelei. Când băiatul se opri
EGElisabeta GraurAm venit, Maria!
Se ridică din pat și se opri, o clipă, pe marginea lui. În ultima vreme această „clipă de pe marginea patului” devenise tot mai lungă și îi era tot mai greu să-și îndrepte spatele. Oricum îi
EGElisabeta Graur