Planetariu
Stele cu sclipiri șirete Purtând nume De femei, Nebuloase Și planete Locuite De pigmei Nevăzute găuri negre, Sori, quasarii, Meteoriții, Se dau cap în cap Și-n cercuri Se
Poezie cu tralala
Tralala, ce frumoasă e viața Trilili, despre un câmp cu flori Tralala, nu știam dimineața Că îmbracă atâtea culori. Tralala, peste tot gâze zboară Trilili, păsări mii ciripesc Tralala, adiere
Atât de tânăr
Crist își poartă-n chinuri crucea și coroana de scaieți, Trist privesc la mine sfinții coșcoviți, de pe pereți Jalnic lumânarea plânge pâlpâind încetișor picurând cu stropi de
Odă geniului meu
Cine sunt eu? Sunt Dumnezeu. Un demagog sinistru, Un orator în vervă, Sunt sarea în bucate, un geniu La conservă. Trăgând de rime șchioape Și versuri leșinate Deșir naiv din
El Dorado
Acolo unde se-mpletesc Munții semeți cu cerul Și unde rar străini răzbesc, Sporindu-le misterul Acolo unde se-oglindesc În ape de smaralde Ierburi înalte ce amintesc De țările mai
Aeroplanul
S-aude întâi un murmur. Un vuiet care crește. Un zvon al depărtării Ce mă neliniștește. S-apropie și urcă, Ecoul își atrage, Reverberat de dealuri Se frânge și se sparge. S-adună și-mi
Vernisaj
Am dat cep la butoiul cu vise. La degustare au venit diverși tâmpiți Câțiva chiar neinvitați sau deja beți. Și am băut... Unii au strâmbat din nas Și au scuipat în pahar,
Te-am pierdut...
Un cer de funingine udă Îmbracă orașul în gri, Natura e moartă și nudă; Eu tot mai aștept, să revii. Un vânt neprielnic și rece; Vârtejuri de frunze pe alei, Copacii înfioară și trece Eu
Trăiască!
Astăzi este iarăși bal La Palat. Cine n-a fost invitat E o vită. La poarta cea mare opresc mașini luxoase Din care se coboară greoi Broscoi De elită. În timp ce pe la garduri Se
Tragicul sfârșit al unui personaj anost
Era un tip banal. Trăia însingurat într-o mansardă Întunecoasă, Iarna rece, Vara caldă. Citea enorm. Înfuleca avid filosofie, Dormea puțin, Gândea, scria, Ba chiar din când în când Mai
Frumoasa roz și piticul movuliu
Piticul zâmbește. Iar prin zâmbetu-i știrb Întreaga sa gură Se umple cu soare Și ochiul îi râde Și ghebul enorm, Piciorul prea scurt Și trupul prea mic, Îi râde și capul Prea
Peștișorul auriu
Am un peștișor auriu. Stă într-un borcan Și se holbează toată ziua la mine. ...nu îl mai suport! Într-un moment de mărinimie L-am eliberat. Ciudat... Peștișorii aurii, deși au
Noapte albă
Marea Limonadă caldă Plaja Monoton O scaldă Luna Palidă gutuie, Nori Ca fumul De tămâie Peisaj În acuarelă Iar la orizont O velă Șifonată stă Și tristă Ca o
JOI
M-am trezit Într-o noapte De joi. Mi-era frig Și vroiam Înapoi. Mama mă înghiontea, O lumină M-orbea Iar de cap Cineva Mă trăgea. M-am născut Într-o noapte De joi.
