Mediu
...Nu puteam sta nici măcar câteva ceasuri despărțiți unul de altul. Aveam atât de multe gânduri încât simțeam că nu pot rosti într-o viață cuvintele necesare transpunerii lor. Așa că am ajuns să fur clipe. Clipe netrăite de alții, pe care le savuram nerespirând, ca nu cumva vreo inspirație să-mi curme fericirea...
Mă gândisem mult; dar atât de mult încât rămăsesem fără clipe. Era pentru prima dată când nu mai aveam deloc clipe. Nu mai aveam în palme decât dorul uscat de atâta așteptare, iar în gânduri amintirile primei mele iubiri. Atunci mi-am dat seama! Eu nu furam clipe...De fapt, ceasul meu stătea în loc.
00818
0
