Sari la conținutul principal
Poezie.ro

Reeditarea destinului

Reeditarea destinului -proză după metoda cubului Ion pășește gânditor pe covorul de frunze moarte și i se pare că toamna-și încolăcește brațele reci peste trupul lui. Îl sărută ploaia cu gura umedă

@elena-larisa-stanESElena Larisa Stan
0
0

Despre moarte, povestire în 3 D

Ulița ce urcă pieptul dealului pare pustie. Deși a fost la toți morții, stând într-un colț să analizeze cum au venit îmbrăcați oamenii, ce vorbe spun ai casei, cum îl bocesc copiii, iar la momentul

@elena-larisa-stanESElena Larisa Stan
0
1

Alex, un copil după inima lui Moș Crăciun

Alex, un copil după inima lui Moș Crăciun Era Ajunul Crăciunului. Ninsese mult, ulița satului se pierdea sub zăpadă, iar copacii bătrâni se prăbușeau sub mantia albă. La casa preotului

@elena-larisa-stanESElena Larisa Stan
0
0

Cum ajungi să-ți urăști propriul nume

Cum ajungi să-ți urăști propriul nume Sună iar alarma telefonului. Laura, fata frumoasă cu profil de grecoaică sare din pat. Din instinct își acoperă timpanele cu

@elena-larisa-stanESElena Larisa Stan
0
0

Fără pâinea cea de toate zilele

Fără pâinea cea de toate zilele Ninge de parcă le-ar cădea îngerilor pene imaculate din aripi, iar eu mă duc la magazinul cenușiu să iau rația de pâine. Lucrul acesta îl fac de două ori pe

@elena-larisa-stanESElena Larisa Stan
0
0

Femeia din padure

Femeia din pădure În fața casei o perdea de brazi zvelți îi apără intimitatea celei care a venit în satul nostru pentru a scăpa de „panoul execuției lunare de la avizierul blocului”, în spate

@elena-larisa-stanESElena Larisa Stan
0
0

Tudorel

Tudorel Mi-l amintesc pe Tudorel în prima zi de școală. Un băiat blonduț, care vorbea gros și bâlbâit și înfigea unghiile în fusta mamei lui, să nu-l abandoneze. O vreme, Fila s-a așezat

@elena-larisa-stanESElena Larisa Stan
0
0

Lenesa

Lenesa Într-un sat binecuvântat de Dumnezeu locuia o familie de oameni săraci și leneși. Casa o moșteniseră din moși strămoși, avea peste o sută de ani și era printre cele mai mici din câte s-au

@elena-larisa-stanESElena Larisa Stan
0
0

Ioana din anini

Ioana din anini Aerul este irespirabil. Femeia-copil, semi conștientă zace pe pat. Alături stă găleata vârfuită cu fecale. Pe perna soioasă se răsfiră părul alb în care a pus

@elena-larisa-stanESElena Larisa Stan
0
2

Bec cu sponsori aveti?

Bec cu sponsori aveti? Autor: Elena Stan Nu conteaza ca este menajera in Italia, are masina de fite si o vila cum n-a mai vazut Parisul. Oamenii din jur trebuie sa o trateze cu respect.

@elena-larisa-stanESElena Larisa Stan
0
1

Un om si-un caine credincios

Covrigel Născut între betoane reci, Covrigel s-a adăpostit la intrarea unei clădiri impozante, fiindcă a învățat de mic să-și poarte singur de grijă. Era pui când a fost

@elena-larisa-stanESElena Larisa Stan
0
0

Blatistul

Blatistul În mijloacele de transport in comun suntem obligați să călătorim alături de necunoscuți. Este iarnă, o iarnă nehotărâtă: ba ninge, ba plouă. Iau autobuzul

@elena-larisa-stanESElena Larisa Stan
0
0

Chiriaș fără noroc

Ca orice persoană care se respectă, Emilia a venit dintr-un sat, de la Târgu-Jiu, să bată la porțile afirmării, în București. Era o fată mult prea cuminte pentru Capitală. A plecat din sat când erau

@elena-larisa-stanESElena Larisa Stan
0
2

Iarna, la stăpân

Îmi place să filozofez adesea, deși oamenii spun că animalele nu au minte! Sunt un cal de corvoadă, predestinat să tragă și să ducă poveri! Sub ploi, tunete și trăsnete sau sub soarele arzător nu mi

@elena-larisa-stanESElena Larisa Stan
0
2

Iarna

Crina Ninge liniștit. În zare vârfurile brazilor freamătă abia simțit... Ferestrele mari ale cancelariei privesc mirate dansul balerinelor albe prin văzduhul cenușiu. Miroase a cetină și a

@elena-larisa-stanESElena Larisa Stan
0
1
Toate cele 15 texte în proză sunt incarcate