Poezie
S-a stins lumina
1 min lectură·
Mediu
In chinuri ai trait, in chin te-ai stins
Lumina ce-ai vegheat atatia ani
Tot ce cu mintea si cu gandul ai cuprins,
Ca sa ne aperi viata de dusmani.
S-a stins lumina ochilor tai dragi
Si mainile-ti neobosite s-au racit.
Cu gura,galagie nu mai faci
Si nu stiu de-ai aflat cat te-am iubit.
Te-ai dus acolo de unde nimeni nu mai vine
Si-un gol imens in urma ai lasat,
Ograda e pustie fara tine
Si plange chiar si locul ce-ai calcat.
Dar ce tarziu e-acum sa regretam
Ca grija vietii tale n-am avut.
La ce mai foloseste sa-ti purtam
Un doliu cand nu stim cat te-a durut
Ca n-ai avut de-al tau pe nimeni langa tine
Sa-ti mangaie lumina ochilor,
Sa-ti fie zilele un strop mai pline.
Te-am parasit in mainile strainilor.
Dar tu esti buna si-ai sa ierti
O scuz-ai sa gasesti la fiecare
Te rog maicuta rau sa nu ne certi,
Durerea ce-ti purtam egal nu are.
Intoarca-se tot binele facut pe-acest pamant
La tine maica mea cu-ndestulare.
Noi, ne-om ruga cu totii la cel sfant,
De-ai mai gresit, sa-ti dea iertare.
001.878
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- elena badita
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 184
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
elena badita. “S-a stins lumina.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elena-badita/poezie/1813196/s-a-stins-luminaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.