Poezie
povestea lumii
1 min lectură·
Mediu
de data asta pașii nu sunt doar o închipuire
îi văd călcând peste morminte peste buruieni
în urma lor pământul crapă
în urma lor un copil aleargă râzând
spre apus armate de ciori se retrag
moartea deschide cavourile pentru a-și număra viețile
doi fluturi albi valsează pe fruntea copilului
părul bălai strălucește sub lună
el știe că toți părinții lui au murit
el știe că totul e doar o chestiune de timp
mai știe însă că prezentul îi aparține
și în clipa asta în care veșnicia e doar a lui
cu râsete cristaline aprinde candele-n cer
cu degete micuțe sădește sămânța unei noi dimineți
022.627
0
-\"el știe că toți părinții lui au murit\"pai daca am inteles ideea( sper) ne va ramane mereu Tatal, Divinitatea, cu toate ca este lasata usa sperantei deschisa \"el știe că totul e doar o chestiune de timp\"
prezentul , da , ar trebui sa ne sustina stalpul vietii ca sa putem continua cu zambet.
o zi luminoasa si toate cele bune
A.O.