Poezie
crisalidă
1 min lectură·
Mediu
întoarce-mă
am ieșit din umăr dezbrăcată de orice stare
stau ghem în propriul stomac și-mi dospesc așteptările
toți fluturii au rămas fără aripi
toți ochii s-au închis
întinzându-se peste lume
cuprinzând-o ca într-un cocon
doar pielea albă elastică
simte cum se crește în pântec
cum patul de sânge pătrunde prin ultimul loc neumblat
aruncându-mă cu un singur zvâcnet spre celălalt umăr deschis
ies inorog cu gură și nări de lut
strigătul îmi crește prin oasele frunții
pământ
002.234
0