Poezie
Timpul recent...
1 min lectură·
Mediu
Mă disip în cuvinte cu sensuri latente
Peste timpul acesta străin și arzând,
Erodat de dejecțiile unei lumi decadente
În care se sting lumânări rând pe rând,
Imaginea zilei cu horcăitul ei greu
Sufocată de trupuri gâfâind și murdare,
Eterna cădere a eternului eu
În păcatul aceleiași suficiențe carnale,
Miroase puternic a obscen și vulgar
Gropile ne rânjesc din asfalt și din suflet,
Grotescul din noi se exprimă plenar
Așternut întuneric peste simțire și cuget,
Târăsc dupa mine un ideal desuet
Strivit sub disprețul fudul al prostiei,
În era vitezei n-avem timp de poet
Avem timp să plătim greu tribut agoniei...
001833
0
