Poezie
Neliniște...
...simt că mă nasc din nou...
1 min lectură·
Mediu
Neliniștea mea se lovește de tăcerile voastre
Crescute zid în jurul meu
De parcă nimic nu ar putea să tulbure
Implacabila apropiere a nopții.
Cresc secundele, ca liane se-atârnă
De părul meu negru și greu,
Ma târăsc la marginea alburie a zilei
Care mă mai sărută pe tălpi,
Gândurile se foiesc și se-adună
Pe vârful amorțit al limbii,
Încercând să-și croiască loc printre dinți
Spre buzele moi cărnoase.
Se sparg și alunecă într-o grimasă
Scânteia din iriși se stinge usor,
Trupul mi se-ncovoaie și-n poziție de foetus,
Mă rostogolesc spre abisala liniște.
Simt că mă nasc din nou...
001.936
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Solan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 98
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Solan. “Neliniște....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-solan/poezie/157857/nelinisteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.