Poezie
Umbre violet
Umbre violet
1 min lectură·
Mediu
Când tu, în umbre violet cobori,
Eu, cerul îl mai umplu de cocori
Ce zboară-n stoluri prea grăbite
Spre țări obscure, nemaiîntâlnite.
Când tu, în sânge îmi pătrunzi,
Eu mă agăț de sânii tăi rotunzi
Și iar îmi zboară stoluri de cocori
Ca în poveste, peste mări și țări.
Când tu mă legeni și în poala ta,
Adorm visând că ceru-i de cafea,
Iar norii-s boabele dulci-amărui
Și hoinăresc prin țara nimănui.
Când tu îmi cânți un cântec nou,
Parcă-mi vorbesc cocorii în ecou
Și, adormind, pe tine te-am visat
Cum umbre violet mi-ai desenat.
Dar nu mai pot zbura, am obosit,
Niciun cocor nu-mi mai permit...
Mă-ncearcă o nespusă plictiseală
În umbre violet pe-un cer de seară.
002.465
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Eduard Zalle
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Eduard Zalle. “Umbre violet.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eduard-zalle/poezie/13981216/umbre-violetComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.