Poezie

De ce n(i)u

2 min lectură·22 mai 2022

Mediu

Trag ultimul fum de tigară.

Promit că e pentru ultima dată!

E ultimul cartuș aprins de aseară,

Iar apoi o să-mi uit timpul cu acea fată.

Nu e o zi obisnuită,

E ziua nașterii unei ere,

Ce îți dă zâmbet pe față

Și apoi se stinge-n durere.

Și din dureri vezi doar trecutul...

Amintiri ce te bântuie!

Revino-ți și vezi falsul

Ce-n noapte mintea sperie!

Somnul rațiunii naște monștri se spune

Dar rațiunea fără de somn?

Ea nu oare e un monstru ân sine

Ce schimbă fața unui domn?

Nu e oare nevoie și de somn?

Nu e oare nevoie și de suferință?

Vrei să fi toată viața un domn?

Lipsit de empatie și de orice dorință?

Rațiunea calculează trecutul și viitorul,

Vede partea bună a lucrurilor,

Cele care generează dorul,

Al alb-negrul culorilor.

Prezentul e străbătut de inimă,

De trairi și simțiri, senzații de esență vie,

Iar durerea e transformată în stimă,

Ce peste timpuri dainuie!

Trăiește nu observa!

Simte nu calcula!

Iubirea nu e rațiune,

Drept urmare nu o mai analiza!

Nu e nimic de analizat, e doar prezentul.

Nu sta ancorat în trecut c-o să pierzi viitorul.

Iubirea e doar prezentul...un prezent continuu...

Asta dacă dorința dăinuie...

E doar prezentul, nimic mai mult.

Ia-l așa cum e și vei găsi calea!

00764

Eduard Nicola Bulf. “De ce n(i)u.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eduard-nicola-bulf/poezie/14162543/de-ce-niu

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.