Poezie
*
1 min lectură·
Mediu
rămâi atât de tăcută
și vie în adânc
ca marea
ferestrele ochilor tăi
deschide-le să mă arunc
în privirea ta
gol căscat către cer
unde mă așteaptă extazul
explozii de foc
ridică-se spiralate
din inima mea
la gestul tău inperceptibil
ce taie orizontul
sfoara timpului
rămâi atât de tăcută...
nu înceta a fi taină
001.118
0