Prefer singurătatea in mijlocul pădurii
Și-n iarba mătăsoasa, la umbră de copaci,
Să stau lângă izvorul cu apă răcoroasă
Și-n grânele brăzdate de către rosii maci.
Aș vrea să urc pe creste, pe
Cântecul iubirii mele
L-ai ascultat de multe ori
Când il cântam pe înserat,
Și-n zori.
Ai ințeles ceva din el?
Eu cred că nu ai ințeles,
Fiindcă la altul te gândeai,
Pe-acest pământ de glorii
Avut ca moștenire
De la strămoșii daci,
S-arunci doar o privire
Și vei vedea morminte,
Morminte de viteji
Din anii dinainte.
Nu scormoniți pământul ...
În el se