Poezie
poza
1 min lectură·
Mediu
în poza asta, uite c-arăt bine
cu șapca șmecherită pe o parte
și bronzul de la gat tăiat de vine
și ochii evitând deschisa carte
dar priponiți ca de-un magnet pe-un gard
neputincios când patimile ard
să-și apere avutul după cină
fiindcă-l săream ușor ca pe-o rutină
de și acum roșești zicând că n-aveai vină
fiind un blestem la un așa vecin să fi vecină
dar auzindu-te uimită se închină
o martoră ce are cunoștința
de cum veneai la gard cu bună ștință
sau se-nșela, tu crezi, această lună plină.
001896
0