Poezie
Nerușinarea
1 min lectură·
Mediu
Nerușinarea
Azi când mă uit în ochii tăi,
în care ții întemnițat păcatul,
devin mai bun decât toți frații săi...
și mâna-mi vâr în foc să scot pe dracul.
După un rând de lupte grele,
eu cu păcatul tău și tu cu-al meu,
mă uit în ochii tăi ca și la stele:
prin gol în golul mărginit de eu.
Azi de nu ar fi păcatul,
să-l despicăm până-n călcâi,
n-am pierde oare simțul
nerușinării omului de-ntâi?!?
15iulie,2002.En.
pentru Lia.
Azi când mă uit în ochii tăi,
în care ții întemnițat păcatul,
devin mai bun decât toți frații săi...
și mâna-mi vâr în foc să scot pe dracul.
După un rând de lupte grele,
eu cu păcatul tău și tu cu-al meu,
mă uit în ochii tăi ca și la stele:
prin gol în golul mărginit de eu.
Azi de nu ar fi păcatul,
să-l despicăm până-n călcâi,
n-am pierde oare simțul
nerușinării omului de-ntâi?!?
15iulie,2002.En.
pentru Lia.
001.724
0